REZERVATIA DE CARPINITA

Carpinita (Carpinus orientalis)

Arbust indigen ce rar dep??e?te 5 m, asem?n?tor cu carpenul dar de dimensiuni mult mai mici.

In Romania, carpinita apare spontan la câmpie ?i coline în sta?iuni calde ?i relativ uscate din zona forestier? sau silvostep?. Apare frecvent în Dobrogea, sudul Banatului, vestul Olteniei, dealurile Buz?ului, Câmpia Munteniei, silvostepa sudic? a Moldovei; apare in comunele Roscani si Trifesti din judetul Ia?i în silvostepa nordic? a Moldovei, aceasta constituind limita nordic? a arealului.

Carpinita este o specie termofil?, pronun?at xerofit?, nepreten?ioas? fa?? de sol, putând vegeta pe soluri uscate si chiar stancarii calcaroase. Are un temperament de lumin?.

In Trifesti carpinita a fost identificata in anul 1957 de N. Donita in nordul masivului forestier Roscani, atat pe platoul si coasta de S-E a dealului Roscani cat si la baza versantului opus, la altitudinea de 177 m si o inclinare a pantelor ce variaza intre 25 si 40 grade.

 Pe teritoriul comunei Trifesti carpinita apare frecvent in parcelele 41, 42, sporadic in parcela 44, alaturi de gorun, stejar, frasin si carpen. Vegetatia cu carpinita supusa influentei ponto-sarmatico-siberiene, se afla aici cu totul izolata de arealul sau din tara, la circa 220 km mai spre nord de cea mai nordica statiune (Jideni Ramnicu Sarat). Alaturi de carpinita vegeteaza darmozul, scumpia si mai putin mojdreanul, specii sudice, care au migrat probabil, spre nord de-a lungul dealurilor Prutului in subboreal. Inconjurata in partea de sud si est de culturi agricole, rezervatia este supusa factorului antropic. Pentru mentinerea conditiilor ecologice normale, protejarea florei si vegetatiei, se impune interzicerea pasunatului, a taierilor si a liberei cuirculatii pe rezervatie.

 Tipurile de vegetatie intalnite in zona cu carpinita sunt:

•  zavoiul cu salcie alba, salcie rosie, plopul alb, plopul negru;
• ulmul de lunca la Vladomira pe microgrinduri;
• nalba mica, brusture, urzica, holera, troscot, cucuta;
• vegetatie segetala din culturile de paioase si prasitoare cu: stir, loboda, costrei, mohor, palamida, susai, volbura;
• vegetatie halofila - de pe terenurile mlastinoase si din balti cu: ierburi de bahna, sica, tipirig, papura lata, papura ingusta, mana de apa;
• padurile cu arbori –stejar, gorun, carpen, jugastru, frasin, ulm;
• arbusti- carpinita, damoz, gladis, porumbar, sopc, corn, clocotis;
• liane si stratul ierbos cu – iedera, hamei, iarba moale, pochivnic, toporasi, clopotei, lacramioare, umbra iepurelui.